Dispozitivul colectează informații despre temperatură de la sursă și îl transformă într -o formă care poate fi înțeleasă de alte dispozitive sau oameni. Cel mai bun exemplu de senzor de temperatură este un termometru de mercur de sticlă, care se extinde și se contractă pe măsură ce temperatura se schimbă. Temperatura externă este sursa de măsurare a temperaturii, iar observatorul privește poziția mercurului pentru a măsura temperatura. Există două tipuri de bază de senzori de temperatură:
· Senzor de contact
Acest tip de senzor necesită un contact fizic direct cu obiectul sau mediul sesizat. Acestea pot monitoriza temperatura solidelor, lichidelor și gazelor pe o gamă largă de temperatură.
· Senzor fără contact
Acest tip de senzor nu necesită niciun contact fizic cu obiectul sau mediul detectat. Aceștia monitorizează solidele și lichidele nereflexive, dar sunt inutile împotriva gazelor din cauza transparenței lor naturale. Acești senzori măsoară temperatura folosind legea lui Planck. Legea tratează căldura radiată de la o sursă de căldură pentru a măsura temperatura.
Principiile de lucru și exemple de diferite tipuri desenzori de temperatură:
(i) Termocuple - ele constau din două fire (fiecare dintr -un aliaj sau metal uniform diferit) formând o îmbinare de măsurare printr -o conexiune la un capăt care este deschisă elementului testat. Celălalt capăt al firului este conectat la dispozitivul de măsurare, unde se formează o joncțiune de referință. Deoarece temperatura celor două noduri este diferită, curentul curge prin circuit, iar milivoltele rezultate sunt măsurate pentru a determina temperatura nodului.
(ii) Detectoare de temperatură de rezistență (RTD) - Acestea sunt rezistențe termice care sunt fabricate pentru a schimba rezistența pe măsură ce temperatura se schimbă și sunt mai scumpe decât orice alt echipament de detectare a temperaturii.
(iii)Termistori- Sunt un alt tip de rezistență în care modificările mari ale rezistenței sunt proporționale sau invers proporționale cu mici modificări ale temperaturii.
(2) Senzor infraroșu
Dispozitivul emite sau detectează radiații infraroșii pentru a simți faze specifice în mediu. În general, radiațiile termice sunt emise de toate obiectele din spectrul infraroșu, iar senzorii infraroșii detectează această radiație invizibilă pentru ochiul uman.
· Avantaje
Ușor de conectat, disponibil pe piață.
· Dezavantaje
Fii deranjat de zgomotul ambiental, cum ar fi radiațiile, lumina ambientală etc.
Cum funcționează:
Ideea de bază este de a utiliza diode cu emisii de lumină în infraroșu pentru a emite lumină infraroșie la obiecte. O altă diodă cu infraroșu de același tip va fi utilizată pentru a detecta undele reflectate de obiecte.
Când receptorul infraroșu este iradiat de lumina infraroșie, există o diferență de tensiune pe fir. Deoarece tensiunea generată este mică și dificil de detectat, este utilizat un amplificator operațional (AMP OP) pentru a detecta cu exactitate tensiuni mici.
(3) Senzor ultraviolet
Acești senzori măsoară intensitatea sau puterea luminii ultraviolete incidente. Această radiație electromagnetică are o lungime de undă mai lungă decât razele X, dar încă mai scurtă decât lumina vizibilă. Un material activ numit diamant policristalin este utilizat pentru detectarea ultravioletelor fiabile, care poate detecta expunerea mediului la radiații ultraviolete.
Criterii pentru selectarea senzorilor UV
· Interval de lungime de undă care poate fi detectat de senzorul UV (nanometru)
· Temperatura de funcționare
· Precizie
· Greutate
· Interval de putere
Cum funcționează:
Senzorii UV primesc un tip de semnal energetic și transmit un alt tip de semnal energetic.
Pentru a observa și înregistra aceste semnale de ieșire, acestea sunt direcționate către un contor electric. Pentru a genera grafică și rapoarte, semnalul de ieșire este transmis la un convertor analog-digital (ADC) și apoi către un computer prin software.
Aplicații:
· Măsurați partea spectrului UV care arsuri la sol
· Farmacie
· Mașini
· Robotică
· Procesul de tratament și vopsire a solventului pentru industria de imprimare și vopsire
Industria chimică pentru producția, depozitarea și transportul substanțelor chimice
(4) Senzor de atingere
Senzorul de atingere acționează ca un rezistor variabil în funcție de poziția tactilă. Diagrama unui senzor tactil care funcționează ca o rezistență variabilă.
Senzorul tactil este format din următoarele componente:
· Material complet conductiv, cum ar fi cuprul
· Materiale de distanțare izolatoare, cum ar fi spumă sau plastic
· O parte a materialului conductiv
Principiul și munca:
Unele materiale conductoare se opun fluxului de curent. Principiul principal al senzorilor de poziție liniară este că cu cât lungimea materialului prin care trebuie să treacă curentul, cu atât fluxul curent este inversat. Drept urmare, rezistența unui material se schimbă prin schimbarea poziției sale de contact cu un material complet conductiv.
De obicei, software -ul este conectat la un senzor tactil. În acest caz, memoria este furnizată de software. Când senzorii sunt opriți, își pot aminti „locația ultimului contact”. Odată ce senzorul este activat, își pot aminti „prima poziție de contact” și pot înțelege toate valorile asociate cu acesta. Această acțiune este similară cu mutarea mouse -ului și poziționarea acestuia pe celălalt capăt al plăcuței mouse -ului pentru a muta cursorul la capătul îndepărtat al ecranului.
Aplicați
Senzorii tacti sunt rentabili și durabili și sunt utilizați pe scară largă
Afaceri - asistență medicală, vânzări, fitness și jocuri
· Aparate - cuptor, mașină de spălat/uscător, mașină de spălat vase, frigider
Transport - control simplificat între producătorii de vehicule și producătorii de vehicule
· Senzor de nivel lichid
Automatizare industrială - Sensare de poziție și nivel, control manual tactil în aplicații de automatizare
Electronica de consum - oferind noi niveluri de sentiment și control într -o varietate de produse de consum
Senzorii de proximitate detectează prezența obiectelor care au cu greu puncte de contact. Deoarece nu există niciun contact între senzor și obiectul măsurat și din cauza lipsei de părți mecanice, acești senzori au o durată de viață lungă și o fiabilitate ridicată. Diferite tipuri de senzori de proximitate sunt senzori de proximitate inductivă, senzori de proximitate capacitivi, senzori de proximitate cu ultrasunete, senzori fotoelectrici, senzori de efect Hall și așa mai departe.
Cum funcționează:
Senzorul de proximitate emite un câmp electromagnetic sau electrostatic sau un fascicul de radiații electromagnetice (cum ar fi infraroșu) și așteaptă un semnal de retur sau o modificare a câmpului, iar obiectul sesizat se numește ținta senzorului de proximitate.
Senzori de proximitate inductivă - au un oscilator ca intrare care schimbă rezistența la pierdere prin apropierea mediului de conducere. Acești senzori sunt țintele metalice preferate.
Senzori de proximitate capacitivi - convertesc modificările în capacitatea electrostatică pe ambele părți ale electrodului de detectare și a electrodului împământat. Acest lucru se întâmplă prin abordarea obiectelor din apropiere cu o modificare a frecvenței oscilației. Pentru a detecta țintele din apropiere, frecvența de oscilație este transformată într -o tensiune DC și comparată cu un prag predeterminat. Acești senzori sunt prima alegere pentru țintele din plastic.
Aplicați
· Folosit în Ingineria Automatizării pentru a defini starea de funcționare a echipamentelor de inginerie de proces, a sistemelor de producție și a echipamentelor de automatizare
· Folosit într -o fereastră pentru a activa o alertă la deschiderea ferestrei
· Utilizat pentru monitorizarea vibrațiilor mecanice pentru a calcula diferența de distanță dintre arbore și rulmentul de susținere
Timpul post: 03-2023 iulie